- a se lăsa de treabă
- to hang up one's axe.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a se lăsa de treabă
Look at other dictionaries:
drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… … Dicționar Român
aşeza — AŞEZÁ, aşéz, vb. I. I. 1. refl. şi tranz. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a şedea sau a face să şadă. ♢ expr. (refl.) A se aşeza în pat = a se întinde în pat; a se culca. A se aşeza la lucru = a începe să facă o treabă. ♦ refl. A poposi. ♦… … Dicționar Român
delăsa — DELĂSÁ, delás, vb. I. refl. (Folosit mai ales la perf. c.) A dovedi nepăsare, neglijenţă faţă de o muncă începută, a abandona o treabă începută. – Din fr. délaisser. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 delăsá vb. → lăsa Trimis de… … Dicționar Român
greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… … Dicționar Român
încolo — ÎNCÓLO adv. 1. În alt loc decât aici; în partea aceea, în direcţia aceea, într acolo. ♢ expr. Mai încolo = mai departe. Până (mai) încolo = până nu departe, destul de aproape. (fam.) Lasă l (sau dă l) încolo! = nu te mai ocupa de el, nu i da… … Dicționar Român
păzi — PĂZÍ, păzesc, vb. IV. 1. tranz. A fi însărcinat sau a şi propune să supravegheze ca ceva sau cineva să fie în siguranţă, să nu fugă, să nu dispară etc.; a străjui. ♢ expr. (fam.) Ce păzeşti (aici)? = ce urmăreşti? ce faci? cu ce ti pierzi timpul? … Dicționar Român
face — FÁCE, fac, vb. III. a. tranz. I. 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. Face un gard. ♢ A procura un obiect, dispunând confecţionarea lui de către altcineva. Îşi face pantofi. 2. A construi, a clădi; a ridica, a aşeza.… … Dicționar Român
lat — LAT, Ă, (1) laţi, te, adj. (2) laturi, s.n. 1. adj. Care are o lăţime (relativ) mare. ♢ loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic, ♢ expr. A spune vorbe mari şi late = a spune vorbe pompoase, dar fără conţinut. (fam.) A fi lată… … Dicționar Român
aşterne — AŞTÉRNE, aştérn, vb. III. 1. tranz. A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafaţă. ♦ (Adesea fig.) A (se) împrăştia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. tranz. A pregăti (şi a întinde) aşternutul sau, p.… … Dicționar Român
